Lasă un comentariu

Codex Gigas – Cel mai vechi manuscris din lume

Nu puteam sa ma abtin sa nu va arat si voua ce am citit zilele trecute, nu stau sa fac o mare descriere sa explic tot o s ava pun toate cercetarile aici specificand sursa. Este vorba de Codex Gigas cel mai medieval manuscris din lume care cantareste 75 de kg scrisa de Pustnicul Herman.

O scurta prezentare facuta de site-ul descopera.ro:

Pustnicul Herman (sec. XIII d.Hr.)

Pustnicul Herman este un personaj pe cat de controversat, pe atat de misterios. De numele sau se leaga aparitia pe scena culturala a lumii a celui mai mare document medieval cunoscut pana in prezent – celebra Biblie a Diavolului, Codex Gigas, si totusi, nimic, in afara de o scurta legenda, nu vorbeste de viata celui care a creat (impropriu spus) gigantica lucrare.

Legenda spune ca, undeva in secolul al XIII-lea, in manastira benedictina din Podlazice (Cehia de astazi), un anume preot Herman ar fi comis un pacat atat de greu incat nici macar nu putea fi rostit . Socati de fapta confratelui lor, mai marii manastirii benedictine au decis, de comun acord, ca singura pedeapsa pe care Herman ar fi meritat-o era zidirea acestuia de viu. Ingrozit de perspectiva pe care i-o rezervasera ceilalti calugari, Herman i-ar fi implorat cu lacrimi in ochi sa ii crute viata. In schimb, el ar fi urmat sa scrie intr-o singura seara o carte care sa cuprinda toate invataturile lumii, cea mai mare si mai cuprinzatoare carte scrisa vreodata. Uimiti, preotii ar fi acceptat sa ii ofere pacatosului inca o seara in care sa dovedeasca ceea ce poate. A fost seara in care pustnicul Herman a facut, din cate se spune, un pact cu diavolul. In schimbul sufletului sau, diavolul ar fi scris ceea ce a ramas in istorie drept Codex Gigas – Biblia Diavolului, si l-ar fi salvat pe Herman de la o moarte chinuitoare.

Documentati-va:

Codex Gigas (“Cartea uriaşă”) este cel mai mare manuscis medieval din lume. Se crede că a fost scris la începutul secolului 13 într-o mănăstire benedictină din Podlazice, Cehia de astăzi. În timpul războiului de treizeci de ani din 1648, întreaga scriere a fost furată de armata suedeză şi în prezent este păstrată la Biblioteca Naţională din Suedia, la Stockholm.[2] Manuscrisul mai este cunoscut sub numele de “Biblia Diavolului” datorită unei ilustraţii din interior, cea mai veche imagine a înfăţişării Diavolului descoperită până acum.[3] Este considerată cea de-a opta minune a lumii.

Codex Gigas are coperta din lemn, acoperit de piele şi decorat cu ornamente metalice. Având 89 de centimetri înălţime, 49 centimetri lăţime şi 22 centimetri grosime, este cel mai mare manuscris medieval descoperit până acum.

Iniţial, avea 320 de pagini de pergament. În timp, opt dintre acestea au fost scoase.[7] Nu se ştie motivul pentru care au fost smulse acele pagini şi nici cine a făcut-o, dar se pare că acestea conţineau regulile Ordinului benedictin. Manuscrisul cântăreşte aproximativ 75 de kilograme, iar pergamentul este făcut din piele de viţel (unele surse susţin că ar fi piele de măgar) de la un număr de 160 de animale. Textele au fost scrise pe două coloane a câte 106 rânduri fiecare.

Manuscrisul conţine numeroase astfel de decoraţiuni.

Manuscrisul a fost scris şi decorat (decoraţiuni fiind considerate atât iniţialele scrise diferit cât şi ilustraţiile reprezentând Raiul, dar şi portretul Satanei) de un singur artist. Nu a mai fost găsită nicio operă de-a acestuia şi nici nu se ştie nimic despre pregătirea sa profesională.

Codexul a fost creat într-o mănăstire benedictină din Podlažice, de lângă Chrudim, distrusă în secolului 15. Însemnările din manuscris se încheie în anul 1229.

Codexul a fost mai târziu făcut cadou mănăstirii cisterciene Sedlec şi apoi, cumpărat de mănăstirea benedectină din Břevnov. Între 1477 – 1953 a fost păstrăt în biblioteca mănăstirii din Broumov până a fost luat şi dus la Praga în 1594 pentru a completa colecţia Împăratului Roman Rudolf II.

La sfârşitul războiului de treizeci de ani, în 1648, întreaga colecţie a fost furată de armata suedeză. Din 1649 până în 2007, manuscrisul a fost păstrat în Librăria Naţională din Stockholm. La 24 septembrie 2007, după 359 de ani, “Codex Gigas” revine la Praga în cadrul unei expoziţii.

De-a lungul timpului, codexul a trecut prin multe dezastre. A fost salvat dintr-un incendiu de un călugăr, însă din pricina greutăţii sale, nu a putut fi coborât pe scări. Pentru a-l salva totuşi, călugrul l-a aruncat pe geam. Manuscrisul nu a suferit deteriorări grave.

Codexul conţine manuale de botanică, întâmplări istorice, leacuri şi descântece pentru anumite boli, lecţii de spiritualitate, reţete medicinale şi diverse incantaţii.

Jumătate din manuscris constă în Vechiul şi Noul Testament, însă acestea, în loc să fie puse la un loc, sunt separate de traduceri latineşti ale lui Josephus Flavius despre istoria evreilor (Antiquitates Iudaicae şi De bello Iudaico).

Un capitol îi este dedicat lui Isidore, care a trăit în secolul al VI-lea în Spania, după care urmează o colecţie de lucrări medicale, majoritatea de origine greacă sau bizantină.

Ultima mare lucrare din Codex este “Cronicile Boemiei” de Cosmas de la Praga (1045 – 1125). Aceasta este prima isotrie a BoemieiÎn manuscris apar o serie de lucrări mici. Prima descrie pocăinţa pentru relele comise. A doua, după portretul Diavolului, este o lucrare destinată exorcizării. Ultima lucrare se numeşte “Calendarul” şi conţine o listă de sfinţi, precum şi zilele în care sunt comemoraţi aceştia.

În Codex mai apar două imagini, una reprezentând cerul, cu stele albastre, Soare şi Lună, iar cea de-a doua reprezentând Pământul, cu oceane verzi, probabil înainte de Creaţie.

Cea mai faimoasă imagine din Codex Gigas este cu siguranţă portretul Diavolului, aflat la pagina 290. De la această poză a primit renumele de “Biblia Diavolului”.

Diavolul este înfăţişat singur, cu braţele ridicate, având o poziţie ameninţătoare. Are 4 degete, coarne şi ghiare şi este împrejmuit de două turnuri. Poartă blană de hermină, asociată căpeteniilor şi celor de rang nobiliar, tocmai pentru a-i reliefa poziţia de “prinţ al întunericului”.

Portretul intenţionează să-i amintească cititorului de păcat şi rău. Pe verso, este o reprezentare a Raiului, iar cele două pagini au fost intenţionat alăturate, pentru a arăta avantajele unei vieţi “bune” şi dezavantajele unei vieţi “rele”.

Portretele reprezentându-l pe Diavol, sunt comune în arta medievală, însă cel din Codex este unic prin faptul că îl prezintă singur, ocupând o pagină întreagă.

Legenda spune că scriitorul Codexului este un călugăr benedictin, care a săvârşit un păcat atât de grav, încât nu a putut fi spus nimănui. Superiorii mănstirii au hotărât că nu poate fi iertat pentru ceea ce a făcut şi l-au condamnat la moarte prin zidirea de viu. În încercarea de a se salva, a jurat că dacă i se va da şansa, până a doua zi, va scrie cea mai măreaţă carte scrisă vreodată, care va cinsti mănăstirea şi va include toate realizările umanităţii până la momentul respectiv. I s-a dat această şansă, cu condiţia ca a doua zi, cartea să fie gata. Dacă nu se ţine de promisiune, nu i se va mai da o a doua şansă. Pe la mijlocul nopţii, şi-a dat seama că nu va reuşi să ducă sarcina la bun sfârşit. La disperare, l-a convocat pe arhenchelul căzut Satan, cerându-i să-l ajute să termine cartea în schimbul sufletului său. Diavolul a terminat manuscrisul iar călugărul i-a adăugat portretul în semn de mulţumire pentru ajutorul oferit. A reuşit să se salveze de la moarte, însă şi-a pierdut liniştea sufletească. A implorat iertare Sfintei Fecioare Maria. Aceasta a fost de acord să-i slaveze sufletul, însă pocăitul a murit cu foarte puţin înainte să fie izbâvit de pactul făcut cu Diavolul[13] [14] Se speculează că numeroasele scrieri din Codex legate de exorcizare, sunt încercările călugărului de a-şi salva propriul suflet. Totuşi, manuscrisul nu a fost interzis de Inchiziţie şi a fost intens studiat de mulţi învăţaţi.

Sursa: Wikipedia

Aici puteti viziona cartea virtual, est eun site facut special pentru aceasta carte pagina cu pagina: http://www.wdl.org/en/item/3042/pages.html#volume/1/page/1

Iar site-ul oficial este http://kb.se/codex-gigas/eng/

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: